Acasă > Economie > Povestea coniacului Drobeta din România comunistă

Povestea coniacului Drobeta din România comunistă

Odată cu înfiinţarea judeţelor, pe fondul industrializării naţionale rapide, s-a dezvoltat şi industria locală la Drobeta Turnu Severin. Aşa s-a născut, în cadrul Întreprinderii Bere-Spirt „Banoviţa“, alături de fabricile vechi de bere şi spirt, în judeţul Mehedinţi, Secţia de băuturi spirtoase, respectiv secţia de coniac. Impropriu spus coniac, fiindcă de fapt era un vinars, un „brandywine“.

Acest „vinars de Severin” era un distilat de vin, dar şi din fructe. Dacă toate cognac-urile sunt brandy (vinars), nu toate brandy-urile (vinarsurile) sunt Cognac. Dar lucrurile acestea aveau o mai mică importanţă chiar şi în condiţii de export în sistemul „cliring ţări socialiste”. Era recunoscut în România, atât prin calitatea gustului, cât şi prin frumuseţea şi originalitatea sticlei şi reclamei de pe etichetă: Castrul roman Drobeta. Sticla semăna cu o grenadă de mână, o sticlă comparabilă cu cea de whiskey Jack Daniels No 7. Pe etichete erau folosite explicaţii gen: „Brandy obţinut după metoda Cognac”.

Severinenii îşi amintesc şi acum că acest coniac deschidea uşile Centralelor şi Ministerelor de la Bucureşti, alături de produsele din micul trafic de frontieră cu Serbia, ca vegeta, ţigări, dulciuri, blue jeans, etc. Marinarii români îl vindeau ca pe pâinea caldă în Occident, mai ales în Germania, unde era foarte căutat alături de coniacul tip ţărăncuţă de la Napoca.

Reţeta coniacului

Nicolae Sârbulescu (87 de ani), tehnolog principal, unul din veteranii acestei întreprinderi spune că „în principal reţeta presupunea alcool distilat din vin 28%, alcool rafinat 72%, plus apă distilată în completare pentru ca tăria coniacului să ajungă la 42%”.

„Am lucrat la această întreprindere 28 de ani, din 1956-1984. Coniacul de Severin, Drobeta, a fost făcut după o reţetă personală a directorului întreprinderii, Theodor Stoienescu. La nivelul anului 1972/1973, secţia condusă de doamna Marieta Tudor producea circa 120.000 sticle (0,5 litri) pe lună. Producţia medie anuală, cu desfacere asigurată, era de 1.500.000 – 2.000.000 sticle”, ne spune Nicolae Sârbulescu.

Cine a creat acest coniac

Inginerul care a creat coniacul Drobeta, Theodor Stoienescu, cel care a condus Fabrica de Bere-Spirt din Drobeta Turnu Severin 25 de ani, a murit în februarie 2012, la vârsta de 93 de ani. Un om genial, care a lăsat în urmă 141 de brevete de invenţii şi inovaţii brevetate la OSIM. Apreciat de marii specialişti din domeniu de la acea vreme, a fost adus ca director al fabricii de bere şi spirt la Turnu Severin de Centrala de la Bucureşti (organismul care coordona activitatea fabricilor de bere-spirt din România), dar nu era agreat de comunişti pentru că nu avea „un dosar bun”. Theodor Stoienescu era originar din Piteşti, născut într-o familie de negustori germani înstăriţi, acolo unde a învăţat disciplina şi cultul pentru muncă.

După ce a absolvit Facultatea de Chimie Alimentară, nu s-a angajat ca inginer, ci a ales să muncească un an ca muncitor. După un an şi-a scos diploma şi a fost trimis la Drobeta Turnu Severin pentru a moderniza fabrica de bere-spirt Banoviţa. Nu a respectat planurile gata făcute după modelul unei fabrici din Bucureşti şi toată reabilitarea a făcut-o după o idee proprie.

O idee pe care comisia venită în 1953 la inaugurarea lucrărilor nu a agreat-o deloc. Ba mai mult, unul din membrii comisiei i-a spus verde în faţă că riscă condamnarea la moarte pentru sabotaj ori în cel mai bun caz închisoare pe viaţă.

Un elefant pe picioare de căprioară

„<<Ai fost trimis pentru o treabă, tu ai făcut altceva, ai nenorocit fabrica, de închisoare pe viaţă nu ai cum să scapi>>. Şi tata le-a spus: <<Tovarăşi, hai să-i dăm drumul, să vedem dacă funcţionează>>. A funcţionat o zi, două, trei. săptămână nu s-a legat la stomac de emoţie, i-a fost frică fiiindcă spunea că orice invenţie sau inovaţie nu merge bine de la început. Dar fabrica a mers şnur fabrica, iar tipul din Centrală care îi spusese că va fi condamnat i-a zis: ai făcut un elefant pe picioare de căprioară. Dacă te năşteai pe malul celălalt al Dunării, la sârbi, nici copii copiilor tăi nu mai aveau nevoie să muncească”, povesteşte Marius Stoienescu, fiul cel mare al inventatorului.

Folosea distilat de vin nobil de la Corabia

Coniacul Drobeta, una din invenţiile lui Theodor Stoienescu, a fost creat pe gustul soţiei sale, un foarte bun degustător, care lucra pe un post de contabil în cadrul fabricii. Distilatul de vin nobil pe care îl folosea în reţeta sa îl aducea de la Corabia, un produs pe care nimeni nu îl accepta fiindcă nu îi ştiau adevăratele calităţi, pe care însă genialul inginer Stoienescu le-a identificat imediat.

„Tata a făcut lucruri simple dar la care a gândit mult. Întotdeauna dacă îi dădeai o speţă, o problemă, niciodată nu îţi dădea răspunsul pe loc. Zicea că noaptea e un sfetnic bun. A fost omul pe care Revoluţia l-a găsit în apartamentul statului, după 25 de ani de directorat”, mai spune Marius Stoienescu.

După 1990 fabrica de bere-spirt de la Drobeta Turnu Severin s-a privatizat, ulterior fiind falimentată de un grup de investitori arabi, porţile unităţii fiind închise din 2006. O vreme, fabrica a mai produs coniac „Drobeta”, dar era un fel de băsămac, fiindcă nu respecta reţeta după care fusese creat.

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *