Afganistanul rămâne singur

Marţi, 12 Iulie 2011 04:09

Canada consideră că şi-a terminat treaba în Afganistan şi îşi retrage trupele din Kandahar. Din 3.000 soldaţi, au murit în Afganistan 157 canadieni. Barack Obama a anunţat retragerea a 33.000 soldaţi americani pînă la finele anului. Franţa îşi va reduce de asemenea trupele, sincronizându-şi acţiunea cu retragerea SUA. Marea Britanie îşi retrage de aemenea o parte din soldaţi, chiar dacă mai puţini.

Canada a cheltuit cca. 11 miliarde dolari în aventura afgană.

Urmează etapa a doua, civilizarea Afganistanului. Prin instruirea locuitorilor. Şi ideologizare. Cel puţin asta e impresia marilor puteri occidentale. "Vom rămâne angajaţi în dezvoltarea societăţii afgane, strângerea relaţiilor şi ajutor acordat în probleme umanitare, în special drepturile femeilor şi ale copiilor, educaţie, etc.", afirmă Prim Ministrul Canadei, Stephen Harper. "Vom ajuta în instruirea afganilor, cedându-le responsabilitatea pentru conducerea ţării lor".

Cu alte cuvinte, am venit, am făcut prăpăd, vă dăm peste cap toată viaţa şi obiceiurile, şi vă facem apoi responsabili de toate consecinţele viitoare.

Mai ţine minte cineva cum a început acest război? O reacţie la atacul din 11 septembrie 2001, în scopul prinderii teroriştilor Al-Qaeda şi a liderului acestei organizaţii, Osama bin Laden. Un război de hărţuire cu talibanii de fapt, pentru care s-a ajuns să se cheltuiască peste 6 miliarde de dolari lunar cu cei cca 84.000 soldaţi dislocaţi. Iar costurile au crescut continuu, ajungându-se ca suma din 2010 să fie aproximativ egală cu cea cheltuită în perioada 2001-2006, respectiv cca 90 miliarde dolari, iar costurile estimate pentru 2011 sunt de 118 miliarde dolari.

Din totalul trupelor, România are în prezent 1750 soldaţi în Afganistan. Au murit 2465 şi au fost răniţi 16.000 soldaţi ai Alianţei pe frontul din Afganistan.

Concluzia observatorilor militari este că misiunea Alianţei în Afganistan a eşuat parţial, datorită obiectivelor diferite ale ţărilor componente, lipsei de resurse şi de coordonare eficientă, şi o prea mare concentrare pe obiective neprioritare. Malalai Joya, un lider afgan recunoscut, afirmă în cartea sa "Făcându-mă auzit" că, practic, sub stindardul luptei pentru drepturile femeilor şi copiilor din Afganistan, SUA şi aliaţii săi i-au ocupat ţara şi au împins cetăţenii afgani obişnuiţi între ciocan şi nicovală: de sus plouă cu bombe ale aliaţilor, în timp ce de pe pământ aceştia sunt măcelăriţi de talibani. "Ocupaţia nu aduce niciodată libertatea, şi e imposibil să impui democraţia prin război".

Conform unui raport UNICEF, după atâţia ani de civilizare forţată, Afganistanul a ajuns cel mai periculos loc din lume, cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile, şi (conform Transparency International) a doua cea mai coruptă ţară din lume, după Somalia.

În acest context, ar fi bine să ne întrebăm: avem obligaţii faţă de NATO, dar este corect să ucizi, în numele acestor obligaţii, persoane care nu au nicio legătură nici cu tine şi nici cu terorismul? Dar să ucizi spiritul unui popor?

Afganistan