Sfaturi pentru securizarea calculatorului

Joi, 26 Ianuarie 2012 04:12

Pentru a asigura securitatea calculatorului trebuie urmate câteva principii, cum ar fi folosirea de firewall-uri, programe anti-virus, filtre pentru e-mail şi parole.

Principalele sfaturi pentru a asigura securitatea calculatorului sunt:

Actualizaţi mereu sistemul de operare
Instalaţi un program antivirus bun
Folosiţi un Firewall
Securizaţi browser-ul dumneavoastră
Descărcaţi programe numai din surse sigure
Nu deschideţi ataşamentele suspecte ale e-mail-urilor
Parolaţi conturile, schimbaţi parolele şi nu folosiţi aceeaşi parolă pentru toate conturile
Faceţi Backup pentru datele importante

Trebuie menţionat că în unele firme există o persoană specializată în administrarea calculatoarelor şi a reţelelor (numit de obicei administrator de sistem sau IT manager). Printre atribuţiile acestuia se numără în cele mai multe cazuri şi asigurarea securităţii calculatoarelor, iar uneori şi aspectele legate de arhivare şi back-up. Dacă aveţi o problemă legată de securitate, este indicat să apelaţi mai întâi la un astfel de specialist pentru a o soluţiona.

Este recomandat ca în orice firmă să existe un astfel de administrator de sistem, sau o firmă externă, care să îndeplinească rolul acestuia atunci când e nevoie. În cazul în care nu puteţi apela la un administrator de sistem, este indicat să urmaţi sfaturile detaliate mai jos, pentru a vă proteja calculatorul:

A. Actualizaţi mereu sistemul de operare

Actualizarea sistemului reprezintă alegerea şi instalarea celor mai recente componente, perfecţionări, îmbunătăţiri, actualizări de securitate şi drivere pentru computer. Aceasta actualizare trebuie să se realizeze cât mai des, astfel încât calculatorul să ruleze optim şi să fie cât mai puţin vulnerabil la atacuri sau viruşi.
Majoritatea programelor şi a sistemelor de operare pot fi actualizate vizitând pagina de web a acestora şi instalând cele mai noi componente, module etc. Sistemele de operare Microsoft Windows şi unele versiuni ale Linux (ex: Mandrake) oferă un program integrat în sistem, care atenţionează automat utilizatorul despre apariţia acestor componente noi şi facilitează instalarea lor (Actualizări Automate – Automatic Updates).

B. Instalaţi pe calculatorul dumneavoastră un bun program antivirus

Programele antivirus identifică viruşii cu ajutorul unei baze de date şi dacă, pe parcursul scanării, întâlneşte un fişier modificat de un virus atenţionează utilizatorul, oferind posibilitatea de ştergere sau "corectare" a fişierelor afectate. Întrucât corectarea nu este întotdeauna posibilă (caz în care se pot pierde date importante), cel mai eficient mijloc de a vă feri calculatorul de acţiunea viruşilor este împiedicarea instalării acestora.

Pentru aceasta, ţineţi seama de următoarele recomandări:

Scanaţi cu un program antivirus actualizat orice suport (dischetă, CD, DVD) pe care îl introduceţi în calculator şi abia pe urmă folosiţi datele stocate pe acestea
Scanaţi toate fişierele descărcate de pe Internet şi cele primite ca ataşament prin e-mail înainte de a le deschide sau salva în calculator.
Păstraţi programul antivirus în funcţiune pe toată perioada sesiunii de lucru la calculator, pentru ca acesta să monitorizeze automat fişierele în uz
Actualizaţi în mod regulat programului antivirus astfel încât acesta să cuprindă definiţiile viruşilor nou apăruţi şi mijloacele de combatere a acestora. În prezent majoritatea programelor antivirus se actualizează on-line în mod automat.

C. Folosiţi un program firewall

Programele firewall sunt folosite pentru a proteja calculatorul de pătrunderi neautorizate şi de viruşi. Firewall-ul filtrează toate informaţiile care vin şi pleacă spre/dinspre calculator, în funcţie de anumite criterii prestabilite (destinatar/expeditor, tipul informaţiei etc.).

Firewall-ul poate împiedica persoanele străine (de exemplu hackerii, dar şi programele create de aceştia, cum ar fi viermii şi anumite tipuri de viruşi) să intre pe computerul dumneavoastră prin Internet.

Utilizarea unui firewall este importantă în special dacă sunteţi conectat în permanenţă la Internet (de exemplu când aveţi o conexiune prin cablu sau prin linii DSL sau ADSL).

Un firewall poate lua două forme, software sau hardware. Cele hardware sunt mai rar întâlnite şi sunt în general instalate şi întreţinute de administratorul de reţea. Pentru a instala un firewall software, se pot folosi programe gratuite (disponibile pe Internet) sau achiziţionate, unele fiind chiar incluse în sisteme de operare mai recente.

D. Controlaţi ceea ce rulează în browser-ul dumneavoastră

Când browser-ul descarcă un program pe calculatorul dumneavoastră, va căuta informaţii despre programul respectiv şi despre firma care l-a creat. În cazul în care aceste informaţii sunt găsite, veţi fi întrebat dacă doriţi să instalaţi programul în cauză. Dacă informaţiile despre program nu sunt disponibile, instalarea obiectului este riscanta şi browserul vă va avertiza în acest sens.
Securitatea navigării în Internet poate fi crescută prin stabilirea nivelului de securitate a browserului, acesta putând bloca anumite programe sau putând cere confirmări pentru a permite rularea lor.

E. Descărcaţi programe numai din surse sigure

Este bine să limitaţi descărcarea şi instalarea de programe de pe Internet la strictul necesar şi acest lucru sa se facă din site-uri sigure56. Evitaţi să descărcaţi fişiere din grupurile de discuţii publice, deoarece accesul la acestea este nelimitat şi riscul este pe măsură!
De asemenea, evitaţi să deschideţi sau să descărcaţi ataşamente suspecte primite prin e-mail, mai ales dacă provin din surse necunoscute. Obişnuiţi-vă să verificaţi cu un program antivirus absolut tot ce intra în calculator – de la dischete şi CD-uri, pana la e-mail-uri şi ataşamentele acestora. Este întotdeauna mai indicat să previi decât să remediezi.

F. Nu deschideţi ataşamentele suspecte ale e-mail-urilor

Aşa cum s-a arătat mai sus, cea mai frecventă metodă de răspândire a aplicaţiilor maliţioase este prin e-mail. Deseori utilizatorul este păcălit să deschidă fişierul ataşat printr-un text sau printr-un titlu interesant al ataşamentului, însă ataşamentul lansează în fapt un virus sau o altă aplicaţie maliţioasă.
Ca atare, este indicat să nu deschideţi ataşamentele despre care nu sunteţi convinşi că sunt documente utile.

G. Parolaţi conturile, schimbaţi parolele şi nu folosiţi aceeaşi parolă pentru toate conturile

Pentru a evita accesul unor persoane străine la calculatorul dumneavoastră, la diversele aplicaţii cu informaţii confidenţiale sau la conturile de e-mail, este indicat să folosiţi parole de acces pe care să le cunoaşteţi numai dumneavoastră. Este indicat să folosiţi parole diferite pentru diferitele conturi, astfel ca, în eventualitatea că o persoană străină descoperă parola pentru un anumit cont, aceasta să nu obţină automat acces la toate conturile dumneavoastră.

Câteva reguli de urmat la stabilirea de parole:

nu folosiţi:
- numele dumneavoastră, al altcuiva din familie sau al animalului preferat,
- elemente ale adresei dumneavoastră: numele clădirii, străzii, ţării,
- denumirea organizaţiei, a proiectului etc.,
- numărul de telefon, numărul de înmatriculare
- numele starului sau personajului preferat (sau al filmului, cărţii etc.),
- cuvinte din dicţionar;
- numele contului pentru care stabiliţi parola
utilizaţi combinaţii de caractere mici şi majuscule, cifre şi alte caractere (de exemplu #, &, %, $, @);
utilizaţi parole mai lungi de 6 caractere;
schimbaţi parola de două ori pe an.

Care ar fi o parola bună şi care ar fi parolele de evitat?

parola bună - %C26p03A1979$
parole de evitat – aaa, hacker, primarie

Pentru o siguranţă sporită se pot folosi şi elemente hardware, cum ar fi cele de tip „token”, pe care le puteţi purta asupra dumneavoastră şi fără de care calculatorul sau anumite programe nu vor putea fi pornite.

H. Faceţi Back-up pentru datele importante

Întrucât există numeroşi factori de risc şi datele stocate pe calculator sunt adesea mai valoroase decât însuşi calculatorul, aceste date trebuie arhivate periodic – operaţie numită „back-up”. Această operaţiune trebuie realizată frecvent (în funcţie de importanţa informaţiilor, arhivarea se poate face lunar, săptămânal sau zilnic – în unele cazuri chiar mai des), deoarece datele pierdute sunt adesea imposibil de recuperat.

Confidenţialitatea

Principalul avantaj pe care îl aduce Internetul constă în faptul că informaţiile sunt disponibile tuturor. Însă acesta poate fi un inconvenient, atunci când este vorba de informaţiile cu caracter personal, pe care nu dorim să le împărtăşim cu ceilalţi (precum adresa de e-mail privată sau contul bancar). Problema poate deveni chiar mai gravă atunci când cineva foloseşte informaţiile noastre personale pentru a face achiziţii sau acte în numele nostru (furtul identităţii şi fraudă).

Din aceste motive trebuie să acordăm o importanţă deosebită modului de prelucrare şi divulgare a datelor personale ale cetăţenilor, respectiv modului în care aceştia sunt informaţi în legătură cu confidenţialitatea datelor lor personale.

Confidenţialitatea este abilitatea individului de a decide când şi în ce condiţii pot fi dezvăluite datele sale.

Confidenţialitatea în cadrul administraţiei publice

Confidenţialitatea informaţiilor personale este unanim recunoscută ca un drept fundamental al omului, protejat prin Constituţia României — prevederile referitoare la ocrotirea vieţii private şi la inviolabilitatea corespondenţei. Indivizii trebuie să fie convinşi că informaţiile despre ei (cum ar fi datele personale colectate de către instituţiile guvernamentale) vor fi tratate corect. Odată cu trecerea la societatea informaţională, o parte tot mai mare din date sunt colectate, stocate şi procesate electronic, iar apariţia guvernării electronice şi a serviciilor livrate electronic au extins şi mai mult accesul instituţiilor publice la datele personale ale cetăţeanului. Acest fapt creează, pe bună dreptate, o serie de temeri pentru cetăţenii cărora li se cere să furnizeze aceste informaţii.

Încrederea cetăţenilor este crucială pentru succesul programelor de e-guvernare, iar securitatea şi confidenţialitatea informaţiilor sunt cruciale pentru a dobândi această încredere. Ca atare, guvernele care doresc să implementeze programe de e-government trebuie să protejeze confidenţialitatea informaţiilor pe care le colectează. Astfel, multe ţări au adoptat o legislaţie specială pentru protecţia datelor personale şi a confidenţialităţii. Această legislaţie se bazează pe câteva linii directoare, numite generic “practici corecte privind colectarea şi utilizarea informaţiei”:

Limitarea colectării: Nu trebuie colectate mai multe informaţii decât cele strict necesare pentru efectuarea procesului sau tranzacţiei respective; toate aceste date colectate trebuie obţinute prin mijloace legale şi corecte, cu atenţionarea prealabilă a cetăţeanului şi cu consimţământul său.
Calitatea datelor: Datele personale colectate trebuie să fie relevante pentru scopul activităţii respective, să fie corecte, complete şi actualizate cât mai des.
Specificarea Scopului: Când sunt colectate date personale, scopul acestora trebuie clar specificat, iar utilizarea lor ulterioară trebuie limitată la realizarea acelui scop.
Limitarea utilizării: Datele personale nu trebuie dezvăluite, furnizate sau utilizate în alt fel pentru scopuri diferite de cele specificate iniţial, decât eventual: (a) cu consimţământul cetăţeanului sau (b) în spiritul legii.
Securitatea datelor: Securitatea datelor personale trebuie protejată împotriva pierderilor sau accesului neautorizat, distrugerilor, modificărilor.
Transparenţa: În general, nu trebuie să se colecteze date în secret. Ca politică generală, practicile şi procedurile legate de datele colectate trebuie să fie transparente – cetăţeanului trebuie să i se dezvăluie existenţa, natura şi scopul bazelor de date, precum şi instituţia responsabilă de administrarea lor.
Accesul cetăţeanului: Cetăţeanul are dreptul să acceseze orice date pe care instituţia le deţine despre el. Acest acces include (a) confirmarea existenţei/inexistenţei datelor referitoare la cetăţean; (b) obţinerea de copii ale datelor privitoare la el într-un termen de timp, la un cost şi într-un mod rezonabil şi respectiv într-un format accesibil; (c) argumentarea eventualelor refuzuri ale accesării şi posibilitatea de a contesta aceste argumente; (d) posibilitatea de a contesta datele privitoare la el şi, în măsura în care contestaţia este justificată, posibilitatea de a şterge, completa sau corecta datele eronate.
Răspunderea: Instituţiile care colectează date trebuie trase la răspundere atunci când încalcă principiile descrise mai sus.