Însemnări din REVOLUŢIE (3)

Marţi, 31 Ianuarie 2012 05:40

Centrul Militar Judeţean Dolj

Personalul unităţii, mai puţin angajaţii civili, a fost încazarmat în perioada 17.12.1989-01.03.1990. Eşalonul superior, adică Comandamentul Militar Teritorial Tr.Severin, a emis către CMJ Dolj, în mod repetat ordine care priveau îndeosebi apărarea cazărmii şi asigurarea funcţionării sistemului de alarmare-înştiinţare în vederea mobilizării, în judeţul Dolj fiind dislocate multe unităţi militare (îndeosebi în Craiova), subordonate unor comandamente de armă diferite sau direct Marelui Stat Major. Acestea „înghiţeau” la nevoie resurse umane şi materiale considerabile. Comandantul unităţii col.Todescu Marin a condus corect subordonaţii în îndeplinirea sarcinilor de specialitate ale unităţii. Atât cadrele militare cât şi salariaţii civili au primit armamentul şi muniţia prevăzută, pregătirea făcută vizând un atac direct şi prin surprindere . În apropierea CMJ era dislocată şi o unitate de securitate, respectiv UM 0654. În Craiova, comandantul garnizoanei, gl. mr. Roşu Dumitru, secondat de o grupă operativă, a condus ostilităţile nemijlocit. Implicarea sa evidentă şi totodată prudentă în Revoluţie este demonstrată nu numai de atitudinea faţă de regim, dar şi de unele acţiuni ale sale. De exemplu, în ziua de duminică 17.12. la ora 17.00 când a fost alarmat regimentul mecanizat de pe Str. Caracal, gen. Roşu se afla în curtea Spitalului Militar, singur, observând intrarea în alarmă a regimentului!! În acest timp ofiţerii subordonaţi nominalizaţi se aflau deja la Bucureşti la o urgentă consfătuire a capilor armatei. Pe 22.12.1989 la ora 15.00 (ora aprox. valabilă pentru toate judeţele), gl. mr. Roşu s-a instalat în sediul fostului comitet judeţean de partid, pretextând pentru început necesitatea apărării acestuia, aspect adus imediat şi la cunoştinţa comandantului C.M.S.

Dacă Centrul Militar Judeţean aştepta ordine categorice în scopul mobilizării, gărzile patriotice au trecut la acţiune, în prima fază intrând în compunerea patrulelor organizate de miliţie cu câte 3-4 luptători înarmaţi – patrule organizate în scopul menţinerii ordinii şi liniştii publice. Chestiune devenită utopică pe măsura trecerii timpului. De menţionat că armamentul şi muniţia acestora erau depozitate la organul de miliţie care le distribuia numai pe bază de semnătură. Importanţa pe care organele superioare de partid o acordau gărzilor patriotice doljene a făcut ca intensitatea ordinelor primite de acestea să fie crescută. Astfel la 20.12.1989 orele 20.30, cancelaria de partid de pe lângă CC al PCR a emis simultan ordinul, prin col. Pîrcălăbescu şi prin Ion Traian Ştefănescu, ca GP să trimită la Timişoara 10.000 de luptători dotaţi cu obiecte contondente. Detaşamentul comandat de Stoica Costică, secretar cu probleme organizatorice la comitetul judeţean PCR Dolj, a făcut deplasarea la obiectiv cu şapte garnituri de tren, efectivul fiind de circa 6.300 luptători. Trei garnituri de tren nu au mai ajuns la destinaţie. Statul major judeţean al GP a participat la acţiune cu 15 ofiţeri conduşi de lt.col. Mihalcea. De apreciat că această deplasare a contribuit la reuşita Revoluţiei în capitala Olteniei, odată întorşi la Craiova, rezerviştii au pus umărul la răsturnarea regimului. La 22.12.1989 orele 21.00, gărzile patriotice trecute în subordinea MApN au primit arme şi muniţie în scopul apărării principalelor obiective economice (Electroputere, Combinatul Chimic, Termocentrala 1 Craiova, Întreprinderea de Avioane, Aerobaza Romaneşti, Depozitele PECO, Bazinele de apă din Şimnic, Gioroc, Făcăi şi altele). Forţele destinate au fost retrase la 10.01.1990. Misiunea primită de gărzi a fost marcată în unele zone, mai ales acolo unde erau dislocate UM, de schimburi de focuri cu un inamic neidentificat. Presupuşii terorişti au atacat cu foc PTTR-ul, Releul de Tv, Uzina Electroputere, dar şi alte unităţi economice nesemnificative, nelăsând în urma lor indicii de prezenţă. Forţele gărzilor au fost conduse de col. Mihalcea şi nemijlocit de ofiţerii instructori, din care menţionez pe mr. Mişcu, lt.col. Ungureanu, lt. col. Dîrvăreanu, lt.col. Călugăriţa, mr. Piciu, cpt. Neagoe Valentina, cp. Drăghici.

Statul Major de Apărare Civilă, cu o structură redusă numeric, a avut misiuni deosebit de grele, în situaţia presupusă de atac asupra unor obiective sensibile (ex.Combinatul chimic) intervenţia în cazul unei catastrofe fiind greu de apreciat. Şeful de Stat Major lt.col. Ion Gelu – ofiţer capabil cu o bună capacitate de analiză şi acţiune a fost secondat permanent de lt. col. Slesar Dorel – inginer în domeniu, mr. Colcea Ion, mr. Păsărin Ion si mr. Oprescu Ştefan. Echipa apărării civile a asigurat şi a menţinut fără întreruperi legăturile de transmisiuni (de menţionat că sistemul de transmisiuni al Apărării Civile era la acea dată performant, comparativ cu cel al unor unităţi militare din teritoriu) necesare la război şi a fost cu ochii în patru la posibilele accidente industriale. Revista craioveană „Ramuri” a elogiat în repetate rânduri participarea militarilor din unităţile menţionate aici.

CMM Petroşani

Unitatea, deşi era cea mai mică ca structură din cadrul Comandamentului Teritorial (de Sud-Vest), cu un personal redus, (comparativ cu „mama ei”, CMJ –ul din Deva) a fost considerată întotdeauna ca având o importanţă deosebită. Ea „stăpânea” zona centrală a Văii Jiului, zonă cu resurse umane şi materiale considerabile, posibil a fi mobilizate şi rechiziţionate rapid, dat fiind concentrarea lor într-un spaţiu geografic relativ mic. În decembrie1989, unitatea avea o încadrare bună, profesionistă, cunoscătoare a sarcinilor. Implicarea Centrului Militar Municipal Petroşani în Revoluţie a început la 17.12.1989 orele 18.30, când s-a pus în aplicare indicativul „Radu cel Frumos” şi apoi la orele 21.30, prin participarea la convocarea decisă de primul secretar al Comitetului Municipal de Partid-Petroşani. La această convocare în afara reprezentanţilor unităţilor militare, apărării civile şi gărzilor patriotice erau prezenţi şi conducătorii întreprinderilor şi instituţiilor din municipiu. Din partea Centrului Militar a participat cpt. Fulga Constantin, şeful de Stat Major.

După luarea măsurilor imediate de apărare a unităţii, au urmat ore febrile de pregătire a aplicării planurilor de mobilizare. Starea de alarmă continuă generată şi de informaţiile „anonime” a marcat temporar personalul unităţii, care în continuare a avut o prestaţie remarcabilă şi în executarea unor alte misiuni precum paza şi apărarea unor obiective economice, supravegherea căilor rutiere importante, menţinerea legăturilor de transmisiuni. În oraşele zonei Petroşani, Petrila, Vulcan, Lupeni, Uricani, unde erau grupate majoritatea resurselor umane şi materiale destinate şi necesare armatei, evenimentele deosebite în atenţia Centrului Militar Municipal au fost relativ reduse şi cu implicaţii minore. S-a intervenit la primăria din Uricani atacată cu sticle incendiare şi la cabana Rusu (10 km est Petroşani) un presupus loc de adunare al teroriştilor. În misiunile lor, militarii Centrului Militar Municipal au fost înarmaţi cu pistoale militare AK-47 şi pistoale Carpaţi, iar luptătorii din gărzile patriotice cu carabine SKS 1944. Totalul muniţiei disponibil pentru acele zile se ridică la 19.600 cartuşe calibre diferite. Consumul de muniţie a fost însă zero. În slujba Revoluţiei au acţionat fără reţinere mr. Alexa Emil. Cpt. Costineanu M., mr. Groza Emilian, plt. Magda Sorin, plt. Găman N., plt maj. Lupu Nicolae, plt. Chiţu Dan., cpt. Fulga Constantin. Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii încadraţi în gărzile patriotice au condus şi executat misiuni de pază şi ordine, subunităţile şi acţiunile fiind conduse de mr. Avram Iancu, lt.col. Cîrciumaru Petre., cpt. Holban Nicolae, mr. Cornea Aurel, lt.col. Popa Gabriel, m.m. Asztaloşi Istvan, plt. Hentesi Marian. La ieşirea din dispozitivele de luptă armamentul şi muniţia aferentă au fost recuperate în întregime. Ordinea şi disciplina au caracterizat militarii din Valea Jiului. Au fost evitate dezordinea şi distrugerile. La ceva vreme după ieşirea din dispozitive, lt.col. Grigore Ivăşchescu, comandantul comandamentului militar municipal Petroşani aprecia ataşamentul militarilor faţă de populaţie şi Revoluţie. Apreciere corectă.

În perioada 22-31.12.1989 au făcut parte din organele locale ale CFSN următorii ofiţeri: mr. Avram Iancu la Lupeni, cpt. Holban N. la Vulcan, lt maj. Popa Gabriel la Uricani, toţi fiind delegaţi ca responsabili cu probemele speciale. Scopul principal al activităţii acestora a vizat menţinerea sub control a situaţiei.

CMJ Gorj

La Târgu Jiu comanda Centrului Militar era deţinută de col. Gherghina Gheorghe, la Statul Major de gărzi patriotice şef de Stat Major era col. Furu Constantin, iar la Statul Major de Apărare Civilă şef era col. Pătruţ Ioan. Principalele sarcini specifice fiecărei structuri erau bine puse la punct, trecerea la aplicarea misiunilor depinzând doar de parolele ce dădeau cale liberă acţiunilor prestabilite. Unitatea şi-a desfăşurat activităţile specifice în cazarmă, ieşirile fiind făcute în principal în scopul verificării informaţiilor. Astfel o echipă a cercetat datele disponibile ce priveau localităţile Rânca, Rovinari şi Glogova, localităţi presupuse ca locaţii ale unor înalţi demnitari politici originari din Gorj. Mr. Tolea Grigore nu a găsit nici o confirmare a informaţiilor. Asigurarea logistică a funcţionat în bune condiţiuni , căpitan Lăudat Ion împreună cu medicul unităţii mr. Chiriţă Ilie au sprijinit desfăşurarea în cât mai bune condiţiuni a misiunilor. Mr. Frăţilescu Georgică a făcut legătura între comanda unităţii şi revoluţionari.

Lt.col. Ion Bărbulescu, locţiitorul comandantului a participat la teleconferinţa cu ministrul apărării, gen. Vasile Milea care a precizat „să nu se facă uz de armă şi să se asigure paza unităţii”. Ulterior a avut contacte telefonice stricte cu comandantul B. Vm; maiorul Marian Avramescu.

Centrul Militar Judeţean Gorj nu s-a implicat în activitatea de primire şi repartiţie a ajutoarelor materiale venite din străinătate. Colonelul Ion Pătruţ, şeful Apărării Civile a prezentat zilnic rapoarte eşalonului superior . Într-o discuţie cu Gl. Ion Geoană, comandantul Apărării Civile Naţionale, care a fost întrebat care este situaţia în judeţul Gorj, acesta i-a răspuns că personalul unităţii a trecut de partea Revoluţiei. Gl. Geoană a replicat ameninţător : „Bă! Vă bag la pârnaie. Curtea Marţială vă aşteaptă !”

CMJ Olt

În judeţul de baştină al comandantului suprem acţiunile structurilor militare teritoriale s-au desfăşurat sub influenţa încă activă a politicului. Şeful militar al judeţului era primul secretar al partidului unic. Sub directa sa comandă se aflau la 22.12.1989, 37.600 luptători GP ce reprezentau forţa combativă a judeţului Olt. Din această cifră impresionantă au fost selectaţi şi trimişi la Timişoara 6.000 luptători. Şi în ceea ce priveşte aplicarea planurilor prevăzute pentru situaţii deosebite sau război, gărzile patriotice au devansat structurile militare subordonate MApN. Astfel dacă Statul Major al GP din Slatina a trecut la starea de necesitate în 17.12.1989 orele 17.00 (punând în aplicare instrucţiunile GP 86 situaţia 1 şi 2), Centrul Militar a pus în aplicare planul de alarmă parţială abia la orele 18.30, când indicativele au venit prin reţeaua (şi de la) comandantul garnizoanei Slatina. Decalajul de timp în favoarea gărzilor patriotice poate fi explicat prin graba Statului Major central de pe lângă CC al PCR de a fi cu un pas înaintea Armatei, în mobilizarea forţelor proprii. Col. Badea Gheorghe, şeful apărării civile a primit indicativul „Radu cel Frumos”, la ora 19.25, oră la care, secondat de mr. Ivănescu Marin a procedat conform planului de activităţi prevăzut. Dată fiind ponderea mare a unităţilor economice din judeţul Olt ca şi existenţa unor obiective de importanţă deosebită, Statul Major de Apărare Civilă a desfăşurat o activitate febrilă. De menţionat că în 29.12.1989 o echipă a apărării civile condusă de mr. Ivănescu Marin din care au făcut parte lt.col. Udrea Ion, teh. Vasile Ciuchele şi maistrul pirotehnician Ion Radu de la Apărarea Civilă Dâmboviţa, a distrus o rachetă (căzută accidental ?!) lângă barajul de la Strejeşti. Acesta pare în opinia unora, să fi fost un obiectiv ce urma să fie distrus de terorişti. Centrul Militar Judeţean Olt avea la comandă pe mr. Petruş Gheorghe. Acţiunile unităţii au avut ca prioritate verificarea în vederea aplicării imediate a planurilor de mobilizare (la război) precum şi cele de recrutare – încorporare. O contribuţie substanţială au avut în acest sens lt.col. Albu Octavian şi mr. Voiculescu Dumitru. La nivelul judeţului Olt, o situaţie specială a scos în evidenţă Statul Major al GP. Este vorba de marea vânzoleală creată de ordinul dat de primul secretar Carp în 20.12.1989 orele 21.45, ordin privind organizarea urgentă a unui detaşament de luptători GP, care să plece la Timişoara cât mai repede şi odată ajunşi acolo să-i bage în sperieţi pe revoluţionari, să instaleze ordinea şi să facă lucrurile uitate. Ordinul acesta a fost repetat 15 ` mai târziu de către Statul Major Central al GP. Respectivul detaşament a fost încropit cu efective din Slatina (2500), Caracal (1200), Balş (1300) şi Corabia (1000), asigurat cu hrană rece (ICSMI şi ICRA), dotat cu bastoane de lemn confecţionate pe plan local conform ”indicaţiilor de partid” şi expediat pe 21.12.1989 orele 02.00. Comanda misiunii a fost asigurată de mr. Dogaru D., însoţit de ofiţerii instructori: lt.col. Negrea V., lt.col. Stănescu M., mr. Vîle I., mr. Spînu F., mr. Niţulescu M., cpt. Burlacu C. Primul secretar Carp a delegat din partea sa pe secretarul cu probleme organizatorice Ion Comănescu. Misiunea soldată cu un eşec previzibil a concluzionat printre altele că şi românii din judeţul Olt se săturaseră de binefacerile „epocii de aur”.

Semnificativă apare şi o altă încercare a celor care nu vroiau să cedeze puterea, prin folosirea unor subunităţi GP bine înarmate şi dotate, pentru aşa zisă apărare a aerodromului Deveselu. Acolo, în dispozitivul adoptat luptătorii gardişti comandaţi de lt.col. Negrea, au tras timp de patru zile (24-27.12.1989) în inamicul invizibil. Cele 28.800 cartuşe, de diferite calibre, trase, nu au lovit nici o ţintă. Chestiune impardonabilă! Regimentul 91 de aviaţie dislocat în zonă nu a avut pierderi. Aventura gărzilor patriotice ale judeţului Olt a luat sfârşit odată cu trecerea lor din subordinea partidului în subordinea Armatei, pe 26.12.1989. Astfel că, mai precis, au intrat în structura Centrului Militar (30.12.1989). Şi aici o parte din cadrele militare au fost „împinse” în Consiliile de Salvare Naţională : mr. Dogaru – în biroul executiv al Consiliului Judeţean; lt.col. Negrea – membru în consiliul orăşenesc Caracal, lt.col. Stănescu – vicepreşedinte în consiliul orăşenesc Balş, mr. Spânu – membru în consiliul orăşenesc Piatra Olt, cpt. Haralambie – membru în consiliul orăşenesc Scorniceşti, mr. Vîle – preşedinte al consiliului orăşănesc Caracal, cp.Voiculescu – preşedinte al consiliului orăşenesc Drăgăneşti Olt, cp. Burlacu – membru al consiliului orăşenesc Slatina. Alţi ofiţeri au fost şi ei avuţi în vedere, ulterior mr. Dogaru D. a fost promovat ca ofiţer cu probleme speciale la Prefectura Olt, iar mr. Petruş Gheorghe a fost mutat la Prefectura Judeţului Caraş Severin tot în funcţia de ofiţer cu probleme speciale.

CMJ Hunedora

Centrul Militar (ca multe alte unităţi) era comandat de mr. Barb Romulus cu împuternicire ca „înlocuitor al comandantului”, deşi denumirea nu există pe ştatul de organizare. Funcţia aceasta, considerată ca temporară, fără a fi socotită ca probă, şi inventată probabil de un civil zgârcit la pungă, ştirbea oarecum din autoritatea celui ce o îndeplinea. Mr. Barb şi-a făcut însă pe deplin datoria de comandant la Revoluţie, fiind ulterior, la rândul lui, înlocuit de gl-mr. Petre Teacă, venit din funcţia de şef al trupelor de grăniceri (şef de Stat Major al acestuia a fost numit lt.col. Mocanu Vasile, vânător de munte – un brav ofiţer). În după-amiaza zilei de duminică 17.12.1989, în jurul orei 18.00, ca urmare a ordinului transmis de la Turnu Severin de col. Brădiceanu, tot personalul Centrului Militar a fost încazarmat. Atât cadrele, cât şi angajaţii civili erau pregătiţi pentru situaţii neprevăzute, având asigurată hrana, şi toate cele necesare vieţii zilnice, plus armamentul şi muniţia necesară. Disciplina existentă în unitate a făcut ca activităţile ulterioare să se desfăşoare fără probleme deosebite, îndeosebi cele privind asigurarea cu resurse a unităţilor luptătoare. Personalul gărzilor patriotice alarmate încă de la ora 15.00 (la serviciul operativ fiind lt.col. Luciu Mihai) începuse deja pregătirea pentru aplicarea unui ordin ce avea să vină a doua zi la orele 06.30 şi care privea alarmarea a 21 plutoane, ce aveau să fie dotate cu armament şi muniţii. Statul Major de Apărare Civilă şi-a orientat activităţile pentru a menţine viabil sistemul de anunţare şi alarmare din judeţ. În perioada 16-30.12.1989, acesta a asigurat conducerea statelor majore subordonate de la oraşe şi comune pregătind măsurile de intervenţie în cazul producerii catastrofelor sau accidentelor la obiectivele din plan. Cu puţini militari în termen din structură s-a asigurat paza şi apărarea cazărmii. Existenţa în judeţ a celor 7 oraşe: Deva, Hunedoara, Haţeg, Simeria, Brad, Orăştie şi Călan, oraşe cu profil preponderent industrial ce concentrau în obiectivele economice circa 70% din resursele în rezerva umană ale armatei aflate în evidenţa Centrului Militar, a obligat personalul unităţii la eforturi susţinute. Legăturile de transmisiuni cu eşalonul superior şi cu unităţile militare dislocate în judeţ au funcţionat fără întrerupere, situaţiile de folosire a curierilor fiind puţine şi în special pentru zonele Brad şi Călan. A funcţionat corect şi permanent legătura cu Comitetul Judeţean Provizoriu de Salvare Naţională. Au fost detaşate aici 7 cadre pentru sprijinirea funcţionării acestei noi structuri politico-administrative. Acţiunile cadrelor militare au vizat în acest sens menţinerea ordinii, stabilităţii, siguranţei şi eficienţei deciziilor acestuia. Odată cu începerea primirii ajutoarelor (în alimente şi echipamente) din străinătate au fost destinate forţe suplimentare pentru depozitarea şi repartiţia acestora. Statul Major Judeţean al GP a avut una din cele mai controversate implicări în Revoluţie. Ordinele succesive venite de la Statul Major Central au schimbat nu de puţine ori, în intervale scurte, orientarea acţiunilor proprii cât şi statutul său şi al trupelor subordonate. Legăturile de transmisiuni defectuoase în zilele de 21 şi 22.12.1989 au făcut ca gărzile să treacă de partea Revoluţiei fără ordin de la eşalonul superior. Astfel pe 20.12.1989 orele 20.00 s-a ordonat ridicarea muniţiei de la luptătorii ce executau paza sediilor comitetelor de partid. Aceiaşi luptători au fost înarmaţi însă la 22.12.1989 începând cu orele 18.00 . La 20.12.1989, Statul Major Central al GP încă mai avea dubii privind subordonarea faţă de primul secretar al G.P. judeţene, emiţând un ordin care dispunea executarea ordinelor acestuia numai după aprobarea de către SMC. Contrar dispoziţiilor, Statul Major Judeţean al GP a dispus înarmarea unor cetăţeni civili care au participat la paza obiectivelor economice!!

Armamentul şi muniţia au fost retrase de aceştia la 26.12.1989, operaţiune executată între orele 14.00 şi 19.00. Maiorul Masor Victor, fost şef de Stat Major al GP din municipiul Hunedoara, relatează: „foarte mulţi cetăţeni de bună credinţă, la auzirea semnalelor sirenelor de la apărarea civilă, au venit la sediul unde se instalase FSN, cerând arme să lupte împotriva teroriştilor. I-am trimis la Combinatul Siderurgic Hunedoara, unde, pe bază de buletin de identitate, livret militar şi semnătură, li s-a dat armament şi muniţie şi au fost organizaţi pentru apărarea unor obiective importante şi puncte obligatorii de trecere în număr de 27. Ulterior, la încetarea focului (27.12.1989), armamentul l-am strâns în totalitate, deşi fusesem acuzat de şeful meu lt col. Drăgotescu, cât şi de lt.col. Nicolae, comandantul Miliţiei Judeţene, că am dat armamentul la toţi puşcăriaşii şi borfaşii din Hunedoara”. De precizat că între Hunedoara şi Deva linia telefonică ce deservea şi GP a fost moartă, în acest timp. Informaţiile rămase din decembrie 1989 precizează o serie de acţiuni ostile la adresa Armatei, manifestate sub forma actelor de diversiune şi atacurilor terestre desfăşurate îndeosebi asupra UM01933 Hunedoara, comandată de col. Şerbulescu.

Statul Major Judeţean al GP a detaşat pentru sprijinul unităţilor militare în judeţ (UM01933,UM01852, UM01736, UM02251, UM01486, UM02350, UM02332, UM01011, UM01420, UM02284, UM02303, UM018640) câteva sute de luptători GP înarmaţi. Este greu de înţeles dacă solicitările comandanţilor UM respective au existat în mod real, aceste unităţi fiind capabile să-şi organizeze apărarea proprie. Este posibil ca trupele GP să fi fost trimise pentru blocarea acestor unităţi militare şi limitarea acţiunii lor. În Hunedoara, Haţeg, Vadu Oii, Orăştie, Bretea Strei, atacurile terestre împotriva garnizoanelor militare s-au soldat din păcate cu pierderi pentru gărzile patriotice. În schimburile de focuri cu inamicul invizibil, acestea au consumat aproape 100.000 cartuşe!! Dacă la Penitenciarul Bârcea s-au tras 195 cartuşe pentru (probabil) intimidarea condamnaţilor care vroiau să evadeze, în Hunedoara pierderile de care aminteam au însemnat un mort şi nouă răniţi, toţi din Combinatul Siderurgic Hunedoara. Ceaţa acelor zile nu a dezvăluit încă dacă au avut în faţă un inamic real ori s-au împuşcat între ei. Nici lucrările hidrotehnice de pe Râul Mare nu au fost neglijate, pentru paza lor GP au ridicat armament de la UM01719 Deva. Nu se cunoaşte din al cui ordin mr. Bogdan Ion – şeful GP Haţeg a distribuit armament şi muniţie unei subunităţi aparţinând de UM 02631 Alba Iulia dislocată la Sântamaria Orlea şi în ce scop. Contribuţia informaţiilor (în urma verificărilor majoritatea fiind false) a creat desigur o stare de tensiune. Ca şi în alte judeţe au fost repere fixe în aceste informaţii: elicoptere care survolează..., desant paraşutat..., în pădure forţe se regrupează, apa otrăvită... etc. Informaţiile de acest gen, au lovit şi în unii comandanţi militari din judeţ, care s-au grăbit să le evalueze fără verificări temeinice. O parte din informaţii au avut însă o ţintă precisă şi un traseu bine cunoscut, ceea ce trimite către inamici pregătiţi, specialişti în dezinformări, aflaţi de cealaltă parte a baricadei. Armamentul gărzilor patriotice a fost justificat în întregime, introdus în magazii, pe 31.12.1989 la orele 1.00, instalându-se paza cu luptători fără arme şi muniţie! Centrul Militar şi Apărarea Civilă nu au fost angajate în acţiuni armate. La începutul anului 1990 lt.col. Drăgotescu, şeful de Stat Major Judeţean al GP a fost mutat la CT Dr.Tr.Severin?!! În scurt timp a apărut o nouă structură care le-a înglobat pe cele trei. Au fost numiţi noi comandanţi care s-au confruntat cu probleme deosebite în acest început de reformă. A continuat sprijinirea organului noii puteri.

Gelu T.

VA URMA