Din presa de altădată: Conferinţa d-lui Petre Gârboviceanu

Sâmbătă, 11 Februarie 2012 18:22

Sub auspiciile „Universităţii populare”, s’a ţinut în sala teatrului local, conferinţa d-lui Petre Gârboviceanu despre: „Minorităţile din România”.

D-sa expune situaţia ţării din punct de vedere al întinderii, al populaţiei, al culturei, al reformei agrare; cum şi din punct de vedere al neamurilor ce trăesc alături de noi, ca rase, limbi, confesiuni şi religii deosebite.

Conferenţiarul vorbeşte despre minorităţile cele mai numeroase: ungurii şi germanii, relevând importanţa cunoaşterii minoritarilor din toate punctele de vedere, căci cunoscându-ne prietenii, să putem cunoaşte şi duşmanii, ca să ştim ce măsuri de apărare să luăm.

Conferenţiarul descrie starea lor comercială, economică, financiară, culturală, politică etc.

Expune tragedia neamului românesc de peste Carpaţi şi trista lui situaţie sub unguri, când li s’au luat pământurile şi s’au pornit cele mai dureroase persecuţiuni împotriva românilor.

S’au dus chiar lupte între fraţi pe chestia religioasă timp de aproape 70 de ani.

După 1869, începe sistematic maghiarizarea românilor. Au fost maghiarizate şcolile. S’au format legiuni de propagandă culturală maghiară, s’au schimbat numirile româneşti la sate etc.

Până la 1848, românii nici nu aveau voe să se aşeze în oraşe.

Dar minoritarii nu s’au purtat numai în trecut rău cu românii, ei au avut o atitudine ostilă chiar după ocuparea Ardealului şi o au chiar şi azi. Propaganda ce se face de minoritari prin grai, prin scris în ziare şi reviste, în toate ţările de pe glob contra României, ne arată că ungurii nu se pot obicinui cu ideea ca din stăpânitori să ajungă stăpâniţi.

Deşi sunt opt ani dela Unire, aceşti minoritari, în loc de a se acomoda vieţei şi sufletului românesc, duc cele mai odioase campanii de ponegrire şi învrăjbire, atât înăuntru cât şi peste hotare.

D. Gârboviceanu descrie apoi societăţile iredentiste, arătând că au mers până acolo ca să falşifice şi bani, pentru a putea alimenta propaganda, formând chiar secţiuni până în cele mai îndepărtate state.

Nenumăratele proteste şi plângeri la Liga Naţiunilor, pe chestie şcolară, bisericească, agrară etc., au mers până acolo ca să aducă în ţară numeroase delegaţiuni streine de control.

D-sa arată cu statistice cât s’a îngrijit România de minoritari în toate privinţele, economice, culturale şi religioase.

Descrie apoi propaganda iredentistă din şcoli, care se face atât de profesori cât şi de elevi, în toate ocaziunile, arătând chiar numeroase eşiri şi manifestaţiuni cu ocaziunea sărbătorilor noastre naţionale sau ale familiei regale.

Ca încheere, conferenţiarul spune că noi românii, nu violentăm conştiinţa religioasă a nimănui, nu prigonim pe nimeni şi vrem armonie între toţi locuitorii acestei ţări; însă cerem din partea tuturor minoritarilor dragoste şi devotament pentru patria românilor.

După terminarea conferinţei, Universitatea populară a oferit un banchet d-lui Gârboviceanu în sala de festivităţi a teatrului.

D. Teodor Costescu îşi exprimă bucuria că se găseşte alături de d. Gârboviceanu, fiu al Mehedinţiului, ale cărui merite sunt cunoscute pe teren cultural şi religios, cooperatist şi economic.

În numele comitetului „Teatru”, mulţumeşte d-lui Gârboviceanu pentru sprijinul d-sale moral.

D. Virgil Netta aduce elogii d-lui Gârboviceanu.

D. Iosef Knezy, minoritar german, arată fericirea că a putut lua parte la o conferinţă atât de importantă, care a pus în lumină purtarea unei anume minorităţi.

„Ca german – spune d-sa – sunt un cetăţean loial şi devotat al scumpei mele patrii, România. Ca cetăţean loial, doresc să informez pe toţi minoritarii din ţara noastră, dar şi neamurile de peste hotare, de ceeace a făcut în trecut vechiul regat, iar acum România Mare, pentru cultura germană. Ţin să declar cu toată tăria că nimic nu este adevărat din svonurile tendenţioase ce se aruncă asupra României.

Românul a suferit dela toate neamurile, iar când a ajuns puternic, a iertat.

De aceea, voi publica o lucrare în limba română, germană şi maghiară, arătând cu documente nobleţea sufletului poporului român, cum şi ce am constatat ca finanţe, comerţ, cultură etc.”

Închină apoi în sănătatea d-lui Gârboviceanu şi a d-lui Teodor Costescu, creatorul Palatului Cultural, cel mai grăitor document de cultură şi apropiere sufletească.

Preotul Sachelarie Ardeescu arată meritele conferenţiarului, ca profesor şi ca reprezentant al bisericei şi şcoalei.

Preotul Buracu, directorul teatrului, evocă scene din viaţa sa de student şi relevă meritele d-lui Gârboviceanu.

D. Gârboviceanu aduce mulţumiri d-lui Costescu pentru opera sa. Expune munca ce a depus pentru cultura poporului român. Pentru operele sociale şi culturale, trebue să fim sclavi ai datoriei şi nu va fi român acele ce nu va ajuta operele.

Răspunde d-lui inginer Kenzy, asigurând prin dânsul minorităţile de tot concursul, dar şi că noi avem dreptul să cerem din partea lor să fie loiali faţă de noi.

(Em. Lega – Universul, 1 Februarie 1927)