Din presa de altădată: Manifestări de artă şi cultură la T.-Severin

Duminică, 19 Februarie 2012 01:27

În oraşul nostru s’a deschis expoziţia de fotografii „Oltenia în imagini”, a d-lui maior Al. Gheorghiu, care reprezintă monumente istorice, artă ţărănească, etnografie, pitorescul ţării etc.

Prin munţi, peste ape şi câmpii, prin codrii bătrâni, d-sa a ştiut să prindă în obiectiv orice colţ în care omul şi-a înfrăţit munca cu natura şi pentru a doua oară să ne redea în fotografii mari şi admirabil reuşite tot ce natura şi hărnicia oltenească au avut mai frumos.

Fiecare fotografie e însoţită de citate corespunzătoare din scriitorii şi poeţii noştri: Goga, Coşbuc, Lecca, Simionescu, cari au cântat cu atâta talent fermecătoarele colţuri româneşti de ţară.

Între cele 120 de fotografii, nu putem trece fără a remarca: În Cazane, Întoarcerea dela pescuit, Printre ramuri, Reflex de lumină, Revărsat de zori, Apus de soare, Peisaje şi capcane pescăreşti la Gura Văii, Troiţe din Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi, Mânăstirile Bistriţa, Polovraci, Tismana, Cozia, Arnota şi Hurezului, case şi cule ţărăneşti, porturi din diferite regiuni olteneşti, jocuri, bătrâni la sfat, ciobani cu oile, muncitori la câmp şi grupul de fotografii din Ada-Kaleh cu pitorescul şi istoricul acestei insule.

În afară de expoziţia de fotografii din sala Palatului Cultural, severinenii au mai putut admira expoziţia de pictură şi artă decorativă a d-rei Victoria Lega, frumos aranjată în str. Traian.

Talentul d-rei Lega excelează în arta decorativă şi în pictura florilor, fructelor şi peisagelor.

Toate pânzele expuse au un colorit viu şi natural.

În domeniul artistic, d-ra Lega are bogate concepţii şi resurse de realizări.

Fundaţiunile Culturale Regale, secţiunea T.-Severin, desfăşoară o vie activitate, datorită d-lui I. Igiroşanu, un tânăr talentat în manifestările de artă şi cultură.

Continuând ciclul de conferinţe „Mari români din veacul al XVII-lea”, ne-a vorbit d. Henri H. Stahl, asistent universitar, despre: „Viaţa şi slova lui Dimitrie Cantemir”, iar d. Ion Cantacuzino, profesor şi publicist, despre „Viaţa de măreţie şi tragism a lui Constantin Brăncoveanu”. D. Sandu Frumuşanu a citit două nuvele din volumul său în pregătire.

D-nii G. Scăueru, S. Săceanu şi G. Kulibiu au executat la vioară, violă şi pian, „Trio în mi bemol” de Mozart.

D. Şerban Tasian dela Opera Română, acompaniat la pian de d. Kulibiu, a cântat diferite bucăţi. D. G. Scăueru, diplomat al Conservatorului din Leipzig, acompaniat la pian de d. Teodor Rogalski, a executat la vioară şi pian diverse bucăţi, după care d-nii Scăueru, maior Moşteoru şi Săceanu au executat la vioară, flaut şi violă, piese de Beethoven.

D-na Eugenia Babad dela Opera Română, acompaniată la pian, a cântat diferite piese.

A rulat şi un film documentar asupra poziţiilor pitoreşti din Franţa: Marsilia şi Coasta de Azur.

La „Universitatea liberă” ne-a vorbit d. Horia Furtună despre: „Poezia populară”.

Poezia populară – spune conferenţiarul – îşi are rolul ei bine stabilit. La noi şi în alte ţări, literatura şi muzica şi-au găsit isvoare de creaţii în inima poporului.

D-sa citeşte balade şi poezii populare prelucrate de Alecsandri şi Eminescu şi spune că, pe când la Alecsandri, cea mai mare parte din poezii sunt adunate din popor, la Eminescu sunt chiar opera poetului.

După conferinţă, „Universitatea liberă” a dat în onoarea d-lui Horia Furtună un banchet, la care au vorbit d-nii Teodor Costescu şi Magnus Băileanu, cărora le-a răspuns sărbătoritul.

„Casa Luminii”, de sub conducerea d-lui profesor Alex. Bărcăcilă, directorul liceului „Traian”, desfăşoară o vie activitate.

La a IX-a şezătoare, a vorbit d. Gh. Giugiuc, magistrat din Craiova. Conferinţa a fost urmată de proecţiuni.

La a X-a şezătoare, d. V. Mihăilescu, profesor din Craiova, a vorbit despre: „Domnul, boerimea şi ţărănimea în viaţa poporului român”.

Programul a fost completat cu recitări şi cântece de corul şcoalei profesionale, sub conducerea d-lui prof. B. Buică.

„Liga Culturală” şi societatea corală „Doina”, în colaborare, desfăşoară de asemenea o lăudabilă activitate la periferie, în cartierele mărginaşe, pentru populaţia săracă, lucrători, ucenici şi elevi. Intrarea este liberă.

Aceasta este activitatea culturală şi artistică a unei săptămâni la T.-Severin.

(Em. Lega – Universul, 13 Februarie 1934)