Joi, Mai 17, 2012
   
Text Size

Ulise către Telemah

Evaluare utilizator: / 0
Cel mai slabCel mai bun 

de Iosif Brodsky

Dragul meu Telemah,

 

Războiul troian,

de-acum s-a sfârşit; nu-mi mai aduc aminte cine l-a câştigat.

Grecii, fără îndoială, doar au lăsat

atât de mulţi morţi atât de departe de patrie.

Şi totuşi, drumul meu de-ntors acasă s-a dovedit a fi prea lung.

Pe când ne trecem timpul pe aici, bătrânul Poseidon,

se pare, întinde spaţiul şi-i dă drumul iarăşi.

 

Nu ştiu unde mă aflu sau ce, acest loc

ar putea fi. S-ar părea că-i o insulă murdară,

cu tufişuri, clădiri şi mari porci grohăitori.

O grădină sufocată de buruieni; o regină sau alta.

Iarbă şi pietre uriaşe... Telemah, fiule!

Unui rătăcitor, faţa tuturor insulelor îi

pare aidoma una-alteia. Iar mintea-i

călătoreşte, numărând valurile; ochii, răniţi de orizonturile mării,

le cutreieră şi carnea apei urechile-i astupă.

Nu-mi mai aduc aminte cum s-a sfârşit războiul;

nici chiar ce vârstă ai nu-mi amintesc.

 

Creşti, Telemah, să creşti puternic.

Doar zeii ştiu de ne vom mai vedea

din nou. De mult ai încetat a fi copilul

ce mă-nsoţea pe când aram cu boii.

De n-ar fi fost înşelăciunea lui Palamedes,

noi doi încă împreună am fi.

Dar poate c-a avut dreptate; cum sunt departe,

ferit eşti de patimile lui Oedip,

iar visele-ţi sunt, Telemah, fără prihană.

 

traducere de Marian Băghină

Comentarii (0)Add Comment

Scrie comentariu

busy

Caută

Cărţi electronice

Cursul valutar

Vremea

Arhiva

2012
Mai
MoTuWeThFrSaSu
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   

Abonare RSS


Autentificare